Năzbâtiile teologice ajung în fond năzbâtii penticostale! Atenție la satirizarea chestiunilor de practică spirituală penticostală

Nu am absolut nimic cu această pagină de satiră (sic!) virtuală, nu am absolut nimic împotriva ironizării bazaconiilor care se rostesc de la amvoanele noastre. Nu am nimic împotriva ironizării mediocrității și, mai mult, al născocirilor teologie care mai de care năzbîtioase! ( Evident acuz cu vehemență modul golănesc în care, în mod repetat, vine amenințat autorul acestei pagini de satiră!!) 

Însă era de de așteptat, de altfel, ca năzbâtiile să  fie cu duiumul la penticostali, deci, vrem nu vrem, suntem primii în topul articolelor...asta și pentru că, comparativ cu celelalte familii evanghelice, suntem și foarte mulți. Era de așteptat cumva ca acolo unde sunt mulți să fie și mai multe erori (deși la noi și dacă am fi fost puțini, tot am fi umplut paginile pentru că ..așa suntem noi!) 

Nu iau in discuție aspectele ce țin de vestimentație sau alte năzbâtii care au înroșit firul de la internet în ultimul timp, cât anumite video-uri care țin de spiritualitatea penticostală: vorbirea în limbi și stăruințe după Duhul Sfânt. 

Când se deschide acest argument, trebuie să fim extrem de atenți!

Aici nu mai e chestiunea de năzbâtie sau de a satiriza o realitate. Nu mai e chestiunea de-a ironiza o tâmpenie spusă de la amvon ci de însăși spiritualitatea unei mișcări. Eu personal am impresia că, inevitabil, se crează un conflict între cesaționism și continuaționism! Se alunecă pe panta ironizării spiritualității penticostale. 

Originile penticostalismului sunt în mișcările de sfințire care au dominat lumea occidentală in sec. 18 și 19, care vedeau în sfințirea vieții o condiție a mântuirii. Mișcările de sfințire s-au născut pe fondul unei îndepărtări nu de la doctrina ortodoxă a Bisericii ci de la o lipsă de trăire a acelei doctrine. Nu era suficient să crezi într-o doctrina Reformată cât era de important ca acea doctrină să îți transforme viața. Transformarea vieții era numită "naștere din nou" sau "botez cu Duhul Sfânt" (evident nu având ca semn vorbirea în limbi, acest fenomen apare mai târziu). Ideea era că un credincios trebuie sa aibă parte de o experiență a transformării vieții lui, transformare care ducea la sfințirea vieții lui. 

Mișcarea penticostală își are originile în aceste două secole de pietism și sfințire. Botezul cu Duhul este sfințitorul vieții de credincios care odată primit, el trebuie să dovedească acest lucru prin trăire. De aici convingerile penticostale legate de vestimentație sau consumul de alcool. O transformare radicală duce la principii rigide. 

Nu cred că acest aspect poate fi satirizat! Din totdeauna s-a știut că pentru penticostali îmbrăcămintea feminină este una și cea la bărbați la fel, sau că noi nu consumăm alcool. Aici nu e o chestiune de năzbâtie cât de niște convingeri profunde. 

Stăruințele după Duhul Sfânt sunt un argument extrem de delicat iar eu in predicile cât și articolele mele am subliniat mereu gravitatea de-a pune pe internet ceva ce ține de praxisul unei biserici, cum ar fi profeții sau glosolalie. 

Este absurd să publici online momente de spiritualitate profundă cum ar fi primirea Duhul Sfânt sau profeție. Aceste manifestări sunt pentru credincioșii deja inițiați în tainele credinței, în practicile unei mișcări ( cu toate defectele care sunt de corectat !) 

Îmi este greu să-mi imaginez că apostolul Pavel ar fi ironizat erorile care aveau loc în Corint exact pe acest subiect: vorbirea în limbi! Să-l văd cumva scriind satiră despre credincioșii din Corint care se manifestau cam cum se manifestă mulți penticostali! 

Nu! 

Abuzurile sau erorile spiritualității penticostale trebuiesc tratate cu finețe biblică și maturitate spirituală. Suntem și noi conștienți de anumite greșeli și cât putem încercăm să le corectăm. 

Devine riscant pentru oricine care intervine să afirme, direct sau indirect, că aceste manifestări se rezumă doar la niște "năzbâtii teologice". 

Cu toate defectele ei, mișcarea penticostală este singura care se apropie de spiritualitatea bisericilor primare, iar texte precum 1Corinteni 12,13 sau 14 sunt ușor de extrapolat la situația contemporană. Ceea ce nu pot să afirm și despre celelalte familii evanghelice! 

Personal consider că, aceste pagini precum Năzbâtii Teologice cum de altfel predicatori ca Andrei Croitoru and Co. își construiesc popularitatea sau vizualizarea pe internet folosindu-se de argumente anti-penticostale, pentru că ele suscită atenția majorității. Dacă acești indivizi ar dezbate teme teologice care sunt de interes pentru micuța lor comunitate, vă asigur că nu ați ști nimic despre ei. 

Au ieșit din anonimitate profitând de aceste subiecte delicate și dându-se cu părerea, atât... niște dătători cu părerea! 

Da, sunt multe năzbâtii predicate la "amvonurile" noastre! De multe ori le aud și eu, live, trăite în direct. Am auzit lucruri care mi-au oprit neuronii în loc și timp de câteva secunde nu mai funcționau! Pot fi satirizare astfel de aspecte. 

Însă spiritualitatea unei mișcări, nu! Cu toate defectele care trebuie corectate, reparate, acolo trebuie atenție. A imita o vorbire în limbi și a satiriza o profeție, te expune unui pericol spiritual imens. 

Duhul poate fi întristat, conform Noului Testament și chiar "stins". În sensul spiritual, evident, influența Lui poate scădea atât de mult în viața unui om încât așa cum un foc se stinge, la fel El nu mai emană nici o putere. Noi putem reduce influența Lui prin necredință sau indiferență. ( Asta nu ne constrânge să nu fim critici cu abuzurile sau greșelile care se fac și care sunt atribuite în mod eronat Duhului, însă ele trebuie tratate cu maturitate spirituală si nu cu satiră pe internet.) 

În fine, mă opresc la gândul acesta, și anume că în ultimul timp am observat o atitudine tot mai anti-penticostală din partea familiilor creștine. Voci precum Croitoru se aud tot mai tare, care neagă manifestările de tip penticostal. Îmi este frică că astfel de pagini, Năzbâtiile teologice, să nu alimenteze tot mai mult opoziția, în creștere, a multor credincioși.