De ce botezurile de la Beiuș nu sunt chiar atât de nou-testamentale?

De vreo doi ani încoace, ne-am tot bucurat, minunat, întrebat, interogat, criticat, judecat, apreciat, dezapreciat...privind pe internet la numărul mare de botezuri în apă și numărul mare de candidați care au mărturisit credința în Biserica penticostală independentă din Beiuș. 

Majoritatea am evitat să ne exprimăm opinia, pe motiv să nu fim înțeleși greșit și cumva să fim catalogați ca invidioși...astfel, ca ardeleanu' tipic, să nu zică lumea ceva rău de tine Doamne feri' noi toți am evitat să punem punctul pe i.

Și dacă totuși, mă întrebam, poți face câteva observații obiective fără să fii invidios? Dacă, analizând situația, găsești că sunt multe lucruri care nu corespund cu învățătura Noului Testament? Poate că mulți dintre noi am fost orbiți de popularitatea unui singur om, de oratoria lui, de succesul enorm, și am devenit părtinitori cu situația reală ce se petrece sub ochii noștri la Beiuș? Cât de gravă poate deveni o interpretare greșită din cartea Faptele Apostolilor? 
Dar ca să nu lungim vorba, iată cateva observații...

1. Hermeneutica sănătoasă, modul de interpretare a textului biblic, are ca principiu de bază, să  nu faci niciodată o doctrină dintr-un pasaj biblic narativ decât dacă acest pasaj narativ, apare ca principiu apostolic în epistolele nou-testamentale. 
Dacă acest pasaj biblic narativ nu apare în epistole ca principiu, eu mă raportez la el ca la o narațiune. Astfel, noi nu ne vindem avuțiile și le punem la picioarele apostolilor ( Fapte 4 ) pentru că acest principiu nu apare în epistole. În schimb, Fapte 2 poate deveni un principiu, pentru că avem multe pasaje în epistole unde se confirmă că botezul cu Duhul aduce cu sine daruri spirituale. 

Însă, întâmplarea cu famenul etiopian, unde își mărturisește credința și imediat este botezat, este o narațiune biblică. Eu nu pot lua astfel de pasaje ca să le aplic în sec. XXI ca principiu de bază pentru un botez nou-testamental. Au fost situații de excepție, când un om a mărturisit sincer că vrea să se boteze și botezul a fost acceptat...însă, când astfel de situații devin la scară largă, cazul Beiuș, începi să fii suspect!  

2. Principiul nou-testamental de botez în apă, este cel poruncit de Domnul nostru, când ne face Marea Trimitere "Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate Neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit...” Matei 28: 19,20 

Principiul de botez nu este cel spontan, deși sunt excepții, ci acela al ucenicizării, urmat de botez, apoi de o creștere sănătoasă în învățătură. Rolul apostolilor, și al nostru, este triplu : ucenicizare, botezare, învățare. 

Cum ar putea un om să le împlinească pe toate în 10 secunde, cât li se cere la Beiuș, pentru a intra în apa botezului??? Hâmmm...înțeleg de ce la astfel de evenimente se amintesc des doar narațiuni biblice nu și principii clare precum cele din Matei 28 !?! 

3. Biserica antică, cum o numește Calvin, adică creștinii de la început, pe baza textelor din Matei 28 și altele au introdus în Biserică "cateheza", acea pregătire didactică, prin care se punea temelia învățăturii creștine în inima candidaților la botez. 

Timpul catehezei varia de la o zonă la alta, de la un timp la altul ( în funcție de persecuțiile statului, spre exemplu ) astfel într-o zonă geografică dura 3 luni iar în altă parte chiar și 3 ani. 

Cateheza face parte din ADN-ul mișcării creștine, Clement, Origen, Augustin și multi alții, erau profesori renumiți pentru orele de cateheză oferite. 

Nu mă îndoiesc că la Beiuș nu s-ar oferi lecții bune de cateheză, însă oamenii care dispun de 10 secunde ca să se decidă, câte principii catehetice pot asimila? Nu zic că 3 ani ar fi regula de bază ( deși chiar și cu 3 ani de cateheză creștinismul s-a răspândit cu o repeziciune fantastică ), insă să reduci 3 ani la 10 secunde...e puțin suspect, nu?

4. Argumentul pe care s-a clădit cateheza antică te lasă fără nici o altă replică, nu-ți rămâne decât să accepți acest argument!

Ascultați cuvintele lui Clement alexandrinul, care a fost preot și predicator în Biserica din Alexandria Egiptului în anii 160-190 d.Hr !!! 

"Cunoștința (mântuirii) răsare în noi odată cu iluminarea și ne luminează mintea; iar noi, cei neînvățați, auzim că suntem ucenici; învățătura (creștină) aceea ne-a venit mai înainte, n-ai putea spune în care timp. Cateheza duce la credință, iar credința, în timpul botezului primește învățătura Sfântului Duh. Pentru că credința este singurul și universalul mijloc de mântuire al omenirii..." Ceea ce vrea să spună Clement este următorul lucru: noi suntem mântuiți prin credință, însă, odată întorși la Domnul aflăm că suntem ucenicii Lui...deci, cum ești mântuit? Prin credință sau prin ucenicie? E același lucru, afirmă Clement! 
Prin ucenicie, ce implică o cateheză profundă, credința mîntuitoare crește în cel ce ia botezul! 

5. Cum se aplică la Beiuș principiul din Matei 28 "Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit..."? 
Repet, principiul este ucenicizare, botez și apoi învățare. Adică, după ce candidatul este botezat în apă, trebuie luat în sânul Bisericii ( de obicei biserica ce l-a botezat ) și hrănit cu învățătura sănătoasă până ajunge la maturitate. 

Când zeci de persoane, sute chiar, au luat botezul la Beiuș, și apoi au luat din nou drumul către Spania, Italia, Franța, Anglia, Germania...aceste persoane, cum vor fi învățate de Biserica ce i-a botezat? Zero ucenicizare, zero învățătură, ci doar botez? Iarăși, destul de suspect, nu? 

Bucuria botezurilor de la Beiuș a ajuns hilară, precum a acelora care exaltă de bucurie că s-a născut un copil în familie dar care nu-și asumă resposabilitatea creșterii lui. Bisericile noastre în schimb devin orfelinate spirituale, pentru copiii născuți acolo dar abandonați în fața creșelor noastre. 

6. Care este motivul ce îi determină pe majoritatea candidaților să se boteze la Beiuș, când în orașele unde locuiesc ( Arad, Genova, Viena...sunt câteva exemple ce le-am văzut ) sunt multe biserici penticostale sănătoase unde pot să-și mărturisească credința în apa botezului? 
De ce nu se integrează în orașele lor, ca astfel să aplice în totalitate ceea ce cere Domnul ucenicizare/botez/învățare? 

Știu, e puțin nedrept să interoghezi o biserică, cea din Beiuș, legat de decizia personală a unui om...însă, când astfel de decizii devin un fenomen, sunt sute de inși, e normal să văd din nou ceva...suspect! 

7. Cum se va integra o persoană într-o biserică din localitatea lui după ce a luat botezul la Beiuș? 
Se va duce în fața păstorilor și ce va zice? Sunt născut în acest oraș, am luat decizia să mă întorc la Domnul și m-am dus la Beiuș să fac acest pas? Ce va zice bisericii locale? Va avea oare noțiunea de integrare în biserică, de maturizare, de botez cu Duhul, când el s-a decis pentru botez în 10 secunde? 

8. Ca unul care slujesc de câțiva ani într-o biserică locală, știu cu ce se confruntă o persoană proaspăt botezată în apă. 
Văd nelămuririle cu privire la pasaje biblice, probleme în familie, lipsa de viziune și multe altele...botezul e doar un început, e o naștere ce are nevoie de alăptare, gingășie, răbdare, pasiune...cum le va oferi Biserica din Beiuș celor ce sunt acum în Italia sau Spania? 
Ziceți poate, se vor integra în biserici sănătoase! Da, sunt de-acord să se integreze...dar de ce nu au căutat de la început să se integreze în aceste biserici? 

9. Sa fie oare popularitatea unui singur om cea care atrage candidații la botez? 
Însă în acest caz, de ce nu se explică că Pavel tocmai de aceea a evitat să boteze, pentru ca nimeni să nu o facă pentru el. 1Cor.1 

Știa ca popularitatea lui, de multe ori dusă până la granița cu venerația, va crea iluzia deșartă în inima unui om botezat de el, că botezul lui sau chiar candidatul, vor avea un statut special tocmai pentru că a fost botezat de Pavel, și nu de un simplu slujitor...


Iar motivul pentru care apostolul a evitat ca un creștin să il considere atât de important, este pentru că de fiecare dată când unui om i se acordă popularitate sau chiar venerație, oamenii care au facut-o au regretat profund mai tarziu! 

Credința noastră nu se grupează în jurul oamenilor, ca să le oferim lor glorie și supunere, ci în jurul lui Hristos! În El, nimeni nu este mai important ca altul, ci toți sunt ca organele trupului, egale ca importanță!
Cred ca este pertinentă întrebarea apostolului ”în numele lui Pavel ați fost voi botezați?” 

10. Să fie oare formalismul din bisericile noastre, fanatismul, răceala și altele, factorul determinant pentru care mulți aleargă la Beiuș? 
Poate că unii au făcut acest pas motivați de ce am amintit, însă având în vedere că pentru ei nu există decât o singură biserică vie, Cea din Beiuș, vor rămâne membri acolo? Deși sunt la sute de km de Beiuș, ei rămân membri acolo? Sau acceptă într-un final să se integreze în bisericile ce le-au evitat?

Ps. Nu vreau să fiu înțeles greșit! Sunt conștient de faptul că mulți au intrat în apa botezului la Beiuș, și au făcut-o sincer, astfel botezul lor ca și a multor altora, este valabil. Nu contest tot ce este legat de această Biserică...însă, acest fenomen de la Beiuș, poate fi numit un fenomen, care atrage privirile a sute de mii de oameni, are câteva elemente ce ar putea fi schimbate! 

Altfel, vor risca ca popularitatea sau ideea de cantitate ( tipică secolului nostru) să le fure ochii multora, și astfel să se dilueze unul din cele mai importante principii nou-testamentale, cel al botezului! 
Departe de-a fi invidios, răutăcios sau subiectiv, am observat câteva lucruri ce le găsesc nebiblice și dacă Biserica din Beiuș le-ar corecta, va fi bine de ei...în rest, mult har și pace tututor creștinilor ce mărturisesc sincer pe Domnul în apa botezului și mult har și răbdare bisericilor ce trebuie să-i crească în învățătura Domnului!